A
A bbèddra chi cìentu nnamuràti avìa… addr'ùra de se maritàre, nùddru la volìa! À beddrìzza è cùmu u' jùru, prìestu nàsce e prìestu mòre À beddrìzza e ra ciotìa vànu spìssu 'ncumpagnìa! À càrta è amànte di' fìssa! A chìne le piàce u' spècchju… ùddre piàce ‘a fatìga A chìne nun se sàzzia…prìma o pùe na disgràzza! A chìne se sèrve da' cùpu sùe… l'àtri ce fànu i cùnti! A chìne sèmpre pìglia e mmài rùna, l’amùre de l’amìcu l’abbannùna! À cosa rigalàta… è ‘a cchjù pagata À fatìga accùrcia u' tiempu… ma allònga la vìta À fìmmina… a quarànta… o te frìca o te ncànta! À fìmmina… brùtta ‘un c’è mmài tùtta! À furtùna du’ pìecuru… nàsce curnùtu e mòre scannàtu! À manciatùra è… bàscia! A màrva te sàrva, l'artìca te frìca A Nàpuli i pirùcchj tìranu ‘a carròzza A ògne sepalìcchja c'è po' èssere na rìcchja! A Pàsqua... 'mpère 'e ‘na fràsca A pètra chi un fa' llìppu, se mmìa a jumàra appennìnu À pìecura è de chìne 'a sìecuta! À pìecura ppe’ ricchìzza e ra vàcca ppe grannìzza! A pòveri e malàti u ddre bbò lu parentàtu! À ricarìa è pèja da’ malatìa! À rròbba de ‘u suràju… si la màngia lu sciampagnùne! À rròbba spàra… zappatùri dìestri À salùte è ‘na ricchezza, quànnu se pèrde pùe s’apprèzza A Sàntu Martìnu lu vìernu è vicìnu A Sàntu vìecchju ‘un s’appìccianu cannìle! A sonatùri un se fànu serenàte A ùgne ùra… Ddìu lavùra! A verità camìna chjànu ma prìma o pùe arrìva! Accàtta du' parènte e vìnne àru stràjjinu Accàtta quànnu si' pregatu e vìnne quànnu si' priericàtu! Acqua e bìentu, stùppa ‘ncùlu e ‘u riàvulu a petràte All’ùortu de Ddìu, ce càmpi tu e ce càmpu io! Àma a chìne t'àma e chi non t'àma làssa, c'amàre chi non t'ama è tìempu pèrsu! Amìcu aiutàtu… nemicu accattàtu! Ària d'importànza, laureàtu de gnorànza Arrivàtu menzijùrnu, chìne ha fàme… gira ntùornu Àru càne vìecchju tutti le zàmpanu ‘a cùra! Àru màlu zappatùre le dùna mpàcciu u' mànicu da’ zàppa! Àru Paravìsu ‘un si cce và ‘ncarròzza! Àru portafogliu ce tène… ‘e spìne! Àru tamàrru, cchjù lu prìeghi e cchjù se àza! Assài gaddrìne… pòcu òva!
B
Bene… ti nn’àre volìre sùlu! Bùonu venùtu Zu' Salìeri, pìglia a sèggia ca te sìeri!
C
Càne e chjànca, mùortu e fàme e chjnu e sàncu! Càpu rùssa o sènza colùre… fùrbu o traritùre Càru amìcu curtèse… cum'è l'entràta facìmu le spìse! Càru cumpàre si vùe ca te mmìtu, tu mìnte la càrne e io lu spìtu Càsa mmiriàta, o pòvera o malàta Càvvuru ‘e renzùlu ‘un fa vuddrìre cassaròla Cchjù àvvutu è ru mùnte e cchjù ce càrrica nìve Ccu' fìgli e ccu’ stràzzi ‘un po’ jìre a nòzze! Ccu guagliùni, vìecchj e sìervi… nun se spòcanu li nervi! Ccu' na jiritàta e mèle se pìglianu cìentu mùsche Ccu' piecuràri e sbìrri, 'un pigliàre amicìzza ca' la sgàrri! Ccu' ra menzunìa s'appùra a veritàte! Ccu' ttìe e sènza e tìe… Ccu’ ‘nu scustumàtu ce vò 'nu… scrianzàtu! Ccu’ chìne vùe pìglia mpìgni ma ccu’ i tamàrri un fàre disìgni Ccùru gàddru o sènza gàddru fa sèmpre jùornu C'è jùta a pàmpina! Cèrza siccàta àrde ‘na nottàta, alìva àrde mòrta e bìva! Chi t'appàppi na jòcca Chi te pìenzi ca àru ciùcciu… le piàce u' mmàstu? Chìne ‘un chjànta patàte… cùnta patùte! Chìne ‘un tène càsa sùa… ‘un màngia mmài addrùra sùa! Chìne ‘un tène sòrdi ‘u jìssi àra fèra! Chìne a trìppa accussènte… prìma o pùe si nne pènte Chìne addimmànna ‘u sbàglia Chìne àra càsa un te vène… àra càsa un te vòni! Chìne àra tavula u è serènu… mangia tùossicu e belènu! Chìne arròbba pìcca va' ngalèra e chìne arròbba assài… fa carrìera Chìne c’è c’è e chìne ‘un c’è… se frìca! Chìne chjànta… scìppa e chìne sìmmina... ricoglie Chìne còrne fa’… curnùtu mòre! Chìne cùntu te pòrta… rimprùoveru te fàni Chìne davanti vène pittàtu… d’arrìeti vène tingiùtu! Chìne de fòre vène… de ìntra te càccia! Chìne è nimìcu di' càni… è nimìcu di' cristiàni! Chìne fa' crirènza sènza pìgnu pèrde l'amìcu a rròbba e u' 'ngìgnu Chìne llìbberu vo' stàre… de fìmminaun se facìssi ncatturàre! Chìne mangia sùlu… mòre sùlu Chìne po’ e ‘un fa’… è ‘nu bùonu fìssa! Chìne ppe' dinari na brùtta se pìglia, 'un tròva cumpessùre chi l'assòrve! Chìne se fa gàbbu de lu mìu dùolu… quannu u mìu è bìecchju, u sùe è nùovu! Chìne se tàglia… se fa ‘u sàncu! Chìne se vèste ccu’ rròbba de àtri… prìestu se spòglia! Chìne tène àgli e va’ girànnu ardìddri le vènenu cchjù malànni ca’ capìddri Chìne un pàte… un se mpàra Chìne un sa' fàre un po' cummannàre! Chìne un se sèrve da càpu sùa… a volìssi tagliata! Chìne va' a Ròma… pèrde a portròna! Chìne vo' gràzze se trovàssi u' sàntu Chìne zàppa a vìgna d'Agùstu...a cantìna ìnchje de mmùstu Chìru chi è de pàttu, 'u è de 'ngànnu Chìru chi u è giùstu… un se gòre Chjànu mìerula ca' a vìa è petrùsa Cìentu vòte misùra ca pùe… ùna sùla tàgli Cìrca jùorni àru sàbbatu! Cìttu cìttu a chjàzza appennìnu Cum’è u' sàntu facìmu l’incensatùra! Cummànni e abbìsi… chi sìanu precisi Cùmu me sùoni… t’abbàddru! Cunsìgli de vùrpa… mòrte de gaddrìne! Cùorvi e cùorvi un se scìppanu l'ùocchj Cùrcate cùmu ‘e gaddrìne e àzate quànnu cànta ‘u gàddru Cùrre… cùrre quàntu vùe...! Io ccà t'aspìettu!
D
Dàmme aiutu si mu vo' dare e li cunsìgli làssale stàre Ddìu mànna u' màle ma pùru ‘a mericìna! Ddìu te scànzi de figli cianciùsi e de vicini 'mmiriùsi De chìne 'un se fìda ... 'un te fidàre De chìru chi vìri e de chìru chi sìenti làssa stàre ògne lamìentu De cìnque còse t'hàre guardàre: pezzìenti e parìenti, puttàne, vicìni e potìenti De fìgli màsculi un te ngrannìre e de fìglie fìmmine u t'abbasciàre! De la fìmmina chi tràde lu marìtu… chi speranza ne tène u mantenùtu? Dèbiti e guài un finìscenu mmài! Dicèmme ccu' chìne vài… ca' te rìcu chìru chi fài! Dicìa sèmpre Carminèddra… fìglia mia cùmu si bbèddra! Dicìa sèmpre cumpà Francìscu … 'a càpu àru sùle e li pìeri àru frìscu! Dicìa sèmpre don Pasquàle… ‘u è pròpriu per lo quàle! Dicìa sèmpre Filumèna… ‘na pigliàmu cùmu vène! Dicìa sèmpre Giuvannìna… vùcca chiùsa e vùrza chjna Dicìa sèmpre màstru Affrònzu… chìssa è còsa chi ‘un se cònza! Dicìa sèmpre màstru Ernestu… a manìcula u ddrà mprìestu! Dicìa sèmpre màstru Giùorgiu… àru pìcu mi ce appùoggiu Dicìa sèmpre màstru Ndrìa… o ùna, o nènte o cèrte vòte trìa! Dicìa sèmpre màstru Pìetru… nu chjamàmu n'àtru lìtru? Dicìa sèmpre Za' Chicchina… cum’è bèddra ‘a càsa chjna Dicìa sèmpre za' Custànza… àru mùnnu un c'è criànza! Dicìa sèmpre za' Giuvìtta… ccù u salàtu ce vo' a pìtta Dicìa sèmpre za' Marìa, alìve de e Rèstre e grànu d'Avatìa Dicìa sèmpre za' Milièddra… ce vo’ pàne àra cistèddra Dicìa sèmpre za’ Cuncètta… si t’aspìettu mùoru sc-chètta Dicìa sèmpre Za’ Luvìsa… la fatìga nun me pìsa! Dicìa sèmpre za’Matìrde… màmma mìa chi fàcce vìrde! Dicìa sèmpre z'Amatèddra… me' sa' gàtta cum'è bbèddra! Dicìa sèmpre zu' Nicòla… ih si avìssi avutu scòla Dicìa sèmpre zu' Peppìnu… de cunsìgli sìgnu chjnu Dicìa sèmpre Zu' Tutùru… òje a mmìe e dumàni pùru Dicìa sèmpre zu’Gilàrdu… mo’ a su’vìnu mi cce appàrdu Dicìa sèmpre zu'Linàrdu… d'a fatìga mi nne guàrdu Dòppu ch'allàmpa… tròna Dùname salùte e … pàne asciùttu!
E
È ‘nu fùocu sùtta cìnnera È benùtu ... a tàvula paràta! È benùtu ccu’ lùocchj chjni e re mànu vacànti! È cchjù fìssa ìddru ca tùni… e tu si’ cchjù fìssa ‘e ìddru! È cùmu u' ciucciu ntr’à mùsica! E menzunìe su' sèmpre zòppe È mìegliu pèrdere nu jìritu ca' tùtta a mànu! È mparàtu a mmàstu e a sèddra! È mpegàtu àru pùbblicu passèggiu, chjàzza ajìertu e chjàzza appennìnu È 'na fàcce ‘e màla farìna È 'ncantàtu a ‘nu fìsc-cu ‘e pìca È pròpriu ìddru u' càpu de u' mal'esèmpiu È rimàstu a vùcca apèrta!
F
Fa' mpizzànnu mpizzànnu… cùmu u' rìzzu Fa' na' pìcca Màrta e na' pìcca Matalèna Fa’ ‘na vìa e dùi servìzzi! Facìti a carità a su' povarìeddru ca a 'na mànu tène cìnque jìrita e a n'àtra trìa e dùi Fànu a gàra a chìne … è cchjù fìssa! Fìmmina e pìppa, chitarra e sc-cuppètta te mantènenu la vùrza nètta! Fìmmina parrettèra, a ògne pòstu fa' na fèra! Fìssa è jùtu e fìssa è ricùotu! Fìssa io chi te vìegnu d'apprìessu! Fìssa tu chi le tìeni u' sàccu
G
Gàrbu e simpatìa ràpenu ògne vìa! Gràzie a…Cìcciu! Guàrdalu bùonu e guàrdalu tùttu, si è senza sòrdi... è sicùru brùttu Guàrdate de' trì “c”: cumpàri, cuggìni e canàti!
H
Ha fattu a vìsita du' mìericu! Hàre patìre… ppe’ te mparàre!
I
I ciùcci vìecchi mòrenu mmànu àri fìssa I fìgli te àzanu e i fìgli te vàscianu I sòrdi fàu sòrdi e i pirùcchj fàu… zìcche I sòrdi tènenu 'e scìddre! Ìeri è jùtu a Nàpuli e òje pàrra taliànu!
J
Jocatùre… jòcame sa' càrta!
L
L’àcqua se cìrca ... 'u vìnu se òffre L’acquatìna 'u ne ìnchje pùzzu L’amùre àra luntàna è cùmu l’àcqua ntrà u' panàru… si nne vàni! La sòcra ntra la càsa… 'u è bòna màncu s'è de crìta L'amùre nùovu và e vène, chìru vìecchju... se mantène! L'amùre senza barùffa… prìestu fa' ra mùffa L'amùre…'un fa' buddrìre a cassaròla L'ària chjàra un se spàgna di trùoni Lavùru fàttu… dinàru aspètta! Li àvvuti ppe’ re fìcu e li i vàsci ppe’ marìti Lìettu, fùocu e chjàzza, fànu l'ùomine e màla ràzza! Lu jocatùre ‘un guaràgna mmài... si vìnce òje pèrde craj! Lu vècchju u bòni jùocu ma... pàne, vìnu e fùocu! L'ùocchju mmìriusu… un pìglia mmài ripùosu!
M
Ma ne tìeni sàle ntrà cucùzza? Majìsi fùnni simminàtu 'mpànnu Mariannìna e Francischèddra, parrantìna e mmuolichèddre! Matrimmùoni fra pezzìenti… pòrtanu guài e stìenti! Me' ca' t'allìscia davànti e te ràsc-ca d'arrìati Me vùe ammucciàre l'ùocchj ccu' nu crìvu? Mèra mèra c’avìsse ‘e fàre! M'ha fàttu u' père e gàddru! Mi cce pènne u' pìzzu! Mìegliu fujìre ccu’ onùre ca restàre ccu’ brigògna Mìegliu pezzènte e onuràta ca' rìcca e sbrigognàta Mìntelu… àru cùntu e Jilàrdu Mo’ cìca si u' ciùcciu te tìra ‘nu càvvuce tu cce tàgli ‘u père? Mò… è conzàta pròpriu a mbrèllu! Mùortu lu càne… finìta la ràggia!
N
Nà càpu de àgli… vàle cchjù de trìrici Ntòni! Nà màmma fa’ cìentu custrùtti ma de ricanuscènza ha pìcca frùtti! Nà sùla pìecura rugnùsa guàsta tùtta a màntra! Nà vòta se mòre… e te càcci ‘u pensìeru! Né addùra e né fète! Nemìcu aiutàtu… amìcu accattàtu! Nùddru te rùna nènte ppe nènte
O
O è stùortu u' sàntu o è stùortu chìne u' pòrta! Ògne àcqua... àru màre finìsce Ògne bùonu cavàddru… po’ ntruoppicàre! Ògne duce cantàre… vène nzùstu! Ògne jùru è sìgnu d'amùre! Ògne lìgnu fa’ ‘nu fùmu! Ogne petrùzza… àza u' mùru! Ògne spìcchju è spàcchju Ògne vintinòve… picciùni e òva! Ognùnu, chìru chi tène… vìnne!
P
Pàne ccu' l'ùocchj, càsu senz'ùocchj, vìnu chi te càccia l'ùocchj! Parìenti? …càvvuci 'ntrà i rìenti Pàrma ciciùsa, grègna gravùsa Paròle avànti fùrnu, pèrdita de tìempu… e de pàne! Pàrra cùmu ‘nu lìbbru stampàtu! Pàrra cùmu t’ha fàttu màmmata! Pàrra… ca' tène a cùra è pàglia Patìernu avànti e Dipignànu apprìessu Peccàtu cumpessàtu è mìenzu perdunàtu Pìcciula o rànne… sèmpre ppe’ ùna cùnta! Ppe' avìre nu tìempu chi dùra… punènte chjàru e tramuntàna scùra! Ppe' ra mpurènza ce vùonu tri “l”: làtte, lìettu e làna Ppe’ càccia, amùre e fùnci, fa’ camìnu e ‘un tinn’addùni! Ppe’ fàre ‘na cambiàle… è finìtu àru spitàle! Ppe’ mìe su’ sìcche tùtte ‘e jumàre Prìma sènte e pùe rispùnne … si te tòcca! Prìmu u dovère, pùe u piacìre
Q
Quànnu ‘nu ciùcciu pàrra latìnu è sìgnu de malannàta Quànnu ‘u sànu trìa… se sa’ pùru mmìenzu ‘a vìa! Quànnu a nuddr'àtra tìegnu… ccu' muglièrma me cùrcu! Quànnu bène aspìetti… màle arrìva Quànnu cchjù fòrte chjòve, cchjù prìmu scàmpa Quànnu Ddìu ‘u bbòni… i Santi su’ sùrdi Quànnu l'àcqua pàssa… chìne 'u bìve è fìssa Quànnu se nzùra pàre ca’ vùla, dòppu nzuràtu… scàrpe sciòte e quazìetti calàti Quànnu si nàtu tuni… è mòrta a lùce! Quànnu truovi ‘nu mònacu àra càsa… è mìegliu ca' la pìgli a rìse Quànnu u' sùle èsce a finestrèddre, vène l’àcqua a catinèddre! Quànnu u' vìnu è fàttu acìtu un sèrve ca ce mìnti la cannèddra Quànnu va a Cusènze de dinàri rìesti sènza Quànnu vincere nun pùe… cìrca armènu d’appattàre! Quànnu vìri tànti càni a n'ùossu… è mìegliu cha t'arràssi!
R
Ringraziàmu a Ddìu ca’ sìmu ccu’ i vìvi!
S
Sapìssi quanti pàra fàu tri vùi? Scùpa nòva , scùpa bùonu… ma sùlu ppe' trì jùorni S'è de ràzza… se ricòglie àru sgaràzzu! S'è perdùtu àra Tavìddra Sènza u' fìssa u' vizzàrru un càmpa Si ‘un tìeni vùce ‘ncàsa… appapàzzate a ‘na ràsa! Si a cucina è sèmpre gràssa u' testamìentu è cèrtu màcru Si a risàta è sguajàta… è de gìenti scostumàti Si cc’è ‘nu mmùolicu ce sì’ tùni! Si cummànna la muglière… si' fricàtu pàru pàru Si Cusènze avìssi lu pùortu, Nàpoli fuòssi mùortu! Si è bèru mònacu… àru cummìentu se ricoglie! Si jìettu pàglia mmàre… me và nfùnnu Si la màmma avànta la fìglia… u bàle la màmma e u bàle la fìglia! Si l'àtri un pèrdenu… tu un trovi! Si lu scùontu… lu scànzu! Si lu spùostu vène... Pigliatìlu, e a dumàni…un ce pensàre Si pàssi e Zaddrarìta e un si' tagliàtu… o Annìna dòrme o Manuèla è malàta! Si si' nàtu ppe' morìre àru scùru… a' vòglia ca te fài lanternàru Si te cummène te cummène si nnò… te frìchi Si te vo' 'mparàre a jestimàre, pòrta pàli sènza ligàre Si vo' carìre malàtu… màngiate nùci, pìersici e granàti! Si vo’ mangiàre 'a càrne ccu’ gùstu… prìma la vùddri e pùe l’arrùsti! Si vòrre jìre apprìessu àri gìenti ...! Si vùe… tu po'fa' chjòvere scampàre Sìa u' tròppu e sìa u' pòcu guàstanu u' jùocu Sìmu arrivàti? … n'àtra peràta! Sìricu e ùortu fànu azàre pùru nu mùortu! Speràgni e… cumparìsci! Spùsate ca… ne scialàmu! Stà ccu' nu père ìntra e n'àtru fòre! Stàtte attìentu a Mara Rosa… pìglia e pòrta ògne cosa! Su’ cchjù vùci ca nùci Sùpra lu mùortu se càntanu le rèquie!
T
Te pìglia ppe’ fìssa e te mànna all’àcqua! Te vìa sàntu e bìecchju! Tène ‘a fàcce cùmu ‘na mappìna! Tène na fàcce cùmu a zafaràna! Tène na lucèrta a dùe cùre! Tène u' mèle àri jìrita e… un su sa' lliccàre Tìeni u' rìepulu e ne và girànnu e mprùnte? Trent’ànni e cchjù de sèddra ‘un fànu rrè né ciùcciu e né cavàddru! Tùtti t'aiùtanu a parràre … ma nùddru t'aiùta a pagàre! Tùttu arriva ppe chìne sa’ aspettare!
U
U armàre zimèche! Ù bène cìrcalu, u' màle aspèttalu Ù bisùognu mìnte coràggiu! U bivìre sèmpre àra stèssa funtàna! Ù bùonu accattatùre… te mpàra a bìnnere Ù càne ch’è mparàtu àre fisc-cate… pòcu se cùra d‘i fìsc-chi ‘e pìca! Ù cchjù sànu … è guaddrarùsu! Ù è ‘a fìmmina chi ‘u è giùsta…........ su’ i sòrdi chi uddr’abbàstanu Ù gàddru ricòglie e ‘a gaddrìnna strumminìa! Ù jàmu tàntu de pìlu! Ù jùornu e tùtti i sànti l'alive su' bòne tùtte, sìa le nìvvure ca' le jànche Ù làtru se sènte sèmpre arrobbàtu! Ù màlu fìerru si nne và ccu' ra lìma! Ù màlu stìpu… è de li càni e de le gàtte! U marìtu se guàrda ntr’à fàcce e no… ntr’à sacchètta! Ù ntirèsse… guàsta la virtù! Ù pàne fìnu a chi dùra e lu vìnu ccu’ misùra! Ù quararàru mìnte 'i mànici addrè vo’ ìddru! Ù rìccu màngia quànnu vo', u' pòveru... quànnu abbùsc-ca Ù segnùre te mànna ‘ra chjàga e te mànna… l’unguìentu! Ù tamàrru cùmu gàtta annàsca... cchjù l’allìsci e cchjù te ràsc-ca! Ù tìrchju accùcchja ccu' surùri chìru chi pùe làssa ccu' dolùri Ù tìrchju vìve e càmpa malamènte, trèma de rìccu e ciànce de pezzènte! Ù vòi tène ‘a lìngua gròssa e 'un po’ parràre! Ùn c’è mùortu sènza rìse e… matrimmùonu sènza chjànti! Ùn canciàre sàju a màju e si vo’ èssere cchjù sicùru… aspètta i mietitùri! Un canùsce vrigògna Ùn pòte màncu l’anima sùa a tri viaggi! Ùn se mòve àrvulu si ‘un c’è bìentu! Un se po' mpicàre tùttu a nu chjùovu Ùn te rùna màncu ‘nu pìlu chi vùla Ùocchj cacciàti e dinàri mprestàti… cchjù nun tòrnanu àddre su’ stàti! Urtimamènte frequènta nu còrsu a Cusènze! …Còrsu Mazzìni!
V
Va' girànnu quale fùrnu còce e quàle àrde! Vàle cchjù nu ciùcciu vìvu ca nu mìericu mùortu Vìeni ca' te fàzzu a vàrva… pìlu e cuntrapìlu! Vìnu amàru… tènelu càru Vùogliu mugliere e la vùogliu mo'! Vùogliu chìssa chi pàssa mo'!
|
La bella che aveva 100 innamorati, qualora si doveva sposare, nessuno la voleva. La bellezza è come un fiore, nasce presto e muore subito. La bellezza e la stupidità vanno spesso in compagnia La carta è l'amante dei fessi A chi piace lo specchio, non piace lavorare Chi non si sazia, prima o poi e una disgrazia! Chi si serve della sua testa, gli altri lo usano. Chi riceve sempre e non da mai, l'amore dell'amico si vede abbandonare La cosa regalata, è la più pagata Il lavoro accorcia il tempo ma allunga la vita La donna..o ti frega o ti incanta La donna tutta brutta non esiste. La fortuna.....nasce cornuto e muore scannato .......... La malva ti salva, l'ortica ti frega A Napoli i pidocchi tirano la carrozza .......... .......... .......... .......... .......... .......... La ricaduta è la peggiore malattia .......... .......... La salute è una ricchezza, si apprezza solo quando si perde L'inverno è vicino a San Martino Al santo passato non si accendono candele Non si fanno serenate ai musicisti Dio lavora ad ogni ora La verità cammina piano, ma prima o poi arriva .......... .......... .......... All'orto di Dio, ci stiamo bene tu ed io Ama chi ti ama e lascia chi non ti ama. Amare chi non ti ama è tempo perso Amico aiutato..nemico comprato .......... Quando arriva mezzogiorno, chi ha fame gira intorno Al vecchio cane tutti gli pestano la coda Al brutto zappatore gli da fastidio il manico della zappa Non si arriva al Paradiso in carrozza Ha le spine al portafoglio .......... Tante galline e poche uova
Ti devi volere bene da solo Benvenuto a te zio..., prenditi la sedia e siediti
.......... Faccia rossa o senza colore, sei furbo o traditore .......... .......... .......... Lenzuola e caldo non fanno bollire la pentola Più il monte è alto, più neve si trova .......... Con i bambini, vecchi e servi non ci si sfoga i nervi .......... Con sbirri e pecorari non far amicizia che son guai .......... Con te e senza di te.. .......... Prendi impegni con chi vuoi ma non fare progetti con i tamarri Con o senza gallo arriva sempre la mattina .......... .......... .......... .......... .......... .......... Non va in fiera chi non ha soldi .......... Chi chiede non sbaglia Chi non viene a casa tua non ti vuoi alla sua .......... Chi ruba poco finisce in carcere, chi ruba tanto diventa famoso Chi c'è c'è e chi non c'è si arrangia .......... Chi fa le corna, muore cornuto .......... .......... .......... Il nemico dei cani e nemico degli uomini .......... .......... Chi vuol restare....libero non si deve far incastrare dalle donne Chi mangia da solo, muore da solo Chi puo' fare e non lo fa e un cretino .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... Chi non soffre non impara Non può comandare chi non sa fare Chi non usa la sua testa, la vuole tagliata Chi si sposta perde il posto Chi vuole le grazie si trovi un santo Chi lavora la vigna ad agosto, si trova la cantina piena .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... Tra corvi non si tolgono gli occhi Vai a dormire come le galline e alzati quando canta il gallo Scappa quanto vuoi, io ti aspetto qua
Dammi aiuto se vuoi, e lascia stare i consigli Dio ha fatto il male e anche la medicina .......... Delle persone che non si fidano non ti fidare ......... Da cinque cose guardati: pezzenti e parenti, pttane vicini e potenti .......... .......... .......... .......... I debiti ed i guai non finiscono mai Dimmi con chi vai che ti dico cosa farai .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... Dopo i lampi ci sono i tuoni Dammi salute e pane asciutto
...... ...... E arrivato con gli occhi pieni e le mani vuote E più fesso lui che tu...e tu sei più fesso di lui ...... Le bugie sono sempre zoppe E' meglio perdere un dito che tutta la mano ...... ...... ...... ...... ...... E proprio lui il capo del cattivo esempio E rimasto a bocca aperta
...... ...... Fai una strada e due cose Fate la carità a questo poverino che ad una mano tiene cinque dita e all'altra tre e due Fanna la gara a chi è più fesso ...... ...... ...... Fesso è andato e fesso è tornato Fesso sono io che ti vengo dietro ......
Garbo e simpatia aprono tutte le vie ...... Guardalo bene e guardalo tutto, se è senza soldi è sicuramente brutto ......
...... Devi soffrire per imparare
Gli asini vecchi muoiono in mano ai fessi ...... I soldi fanno soldi ed i pidocchi fanno zecche ...... ......
......
L'acqua si chiede, il vino si offre ...... L'amore lontano e come l'acqua dentro un cesto..si perde ...... L'amore nuovo va è viene...quello vecchio rimane L'amore senza litigio..subito fa la muffa L'amore non fa bollire una pentola ...... A lavoro fatto, si aspettano i soldi ...... ...... ...... ...... ......
Ma ne hai sale nella testa? ...... ...... ...... ...... ...... Vedi vedi che dovessi fare ...... ...... Meglio scappare con onore che rimanere con vergogna Meglio povera e onorata che ricca e svergognata ...... Non è che se l'asino ti tira un calcio tu gli tagli il piede? ...... ......
...... ...... ...... Una sola pecora rognosa disturba tutta la compagnia Si muore una volta sola...e ti togli il pensiero Non odora ma non puzza Nemico aiutato, amico acquistato Nessuno ti da niente per niente
...... Tutte le acque finiscono in mare Ogni buon cavallo può inciampare ...... Ogni fiore è simbolo d'amore Ogni legna fa un fumo Ogni sassolino alza un muro ...... ...... Tutti vendono quello che tengono
...... ...... Parenti? Calci nei denti ...... Parla come un libro stampato Parla come tua mamma ti ha fatto Parla come se avesse la coda di paglia Paterno d'avanti e Dipignano appresso Il peccato confessato e quasi perdonato Piccola o grande è sempre contata una sola volta Per avere un bel tempo, ponente chiaro e la tramontana scura ...... ...... Per fare una cambiale e finito all'ospedale ...... Prima ascolta e poi rispondi...se a te tocca Prima il dovere e poi il piacere
...... ...... Quando non tengo nessun'altra, mi corico con mia moglie ...... Quando piove forte, terminerà presto ...... Quando passa l'acqua, è fesso chi non beve ...... ...... ...... Quando trovi un prete in casa, è meglio che la prendi a ridere ...... ...... Quando scendi a Cosenza, rimani senza soldi Quando non riesci a vincere, cerca di apparare Quando ci sono tanti cani ad un osso, è meglio se ti fai da parte
Ringraziamo Dio che siamo con i vivi
...... ...... ...... Si è perso ad Altavilla ...... ...... ...... ...... ...... Se comanda tua moglie, sei perso Se Cosenza avesse il porto, Napoli fosse morta Se è un vero monaco, torna al convento Se butta la paglia nel mare, va sul fondo Se la mamma loda la figlia, non vale ne la mamma ne la figlia ...... ...... ...... ...... ...... ...... Se ti conviene seno' ti freghi ...... ...... Se vuoi mangiare bene la carne, prima la bolli e poi l'arrosti ...... Si vorrebbe andare dietro alle persone... Se vuoi, puoi far piovere e smettere ...... ...... ...... ...... Sposati che ci divertiamo Sta con un piede dentro ed uno fuori ...... ...... ......
...... ...... ...... ...... Tiene una lucertola con due code ...... ...... ...... ...... Tutti ti aiutano a parlare, ma nessuno a pagare Tutto arriva per chi sà aspettare
...... Cerca il bene e aspetta il male Il bisogno mette coraggio Non bere sempre alla stessa fontana Il buon compratore ti insegna a vendere ...... ...... ...... Non è la donna che non è giusta ma i soldi che non gli bastano ...... ...... ...... ...... Il ladro si sente sempre fregato ...... ...... Il marito si guarda in faccia e non nella tasca ...... ...... ...... Il ricco mangia quando vuole, il povero quando guadagna ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... Non c'è morte senza risate e matrimonio senza pianti ...... ...... Non conosce vergogna ...... Non si muove albero se non c'è vento Non si può attaccare tutto ad un chiodo ...... ...... ...... Ultimamente frequenta un corso a Cosenza....Corso Mazzini
...... Vale di più un asino vivo che un medico morto Vieni che ti faccio la barba...pelo e contropelo Vino amaro, tienilo caro Voglio moglie e la voglio ora. Voglio questa che passa ora.
|